Transplantul de organe!

Avem un proiect de realizat la biologie-optinal despre trasplantul de organe!Pare destul de respingator la prima vedere dar cu cat citesti cu atat vrei sa afli mai multe!
Cred ca stim cu totii ce inseamna un transplant,in ce situatii se face,ce spune legea despre acest lucru,care sunt consecintele,riscurile....etc!
Problema e....esti deacord?
Majoritatea persoanelor pe care le-am intalnit nu sunt!De ce?Pentru a se efectua un transplant e nevoie ca donatorul sa fie in moarte clinica sau moarte cerebrala ceea ce inseamna ca acea persoana inca mai are sanse ca in cateva zile,saptamani,luni,ani sa se trezeasca!
De cand ma stiu mereu mi se spune"speranta moare ultima"!
In prezent,cand nu mi s-a cerut parerea asupra unei astfel de probleme,nu am fost implicata emotional am raspuns afirmativ,as dori ca organele unei persoane dragi sa fie donate alteia care are sanse reale de viata!Asta a fost parerea mea dintotdeauna.Poate ca m-am grabit si nu am analizat problema atat cat ar fi trebuit!
M-am pus in pielea unei persoane care are un caz real!O ruda,mama,tata,fratii,sot,copil....etc care a suferit un accident sau care dintr-un anumit motiv se afla in moarte cerebrala sau clinica de cateva zile!Daca mi-ai pune atunci intrebarea asta cu siguranta as spune nu,cu siguranta!Sa spunem ca ar trece o perioada,cateva luni,as reactiona la fel,chiar si peste cativa ani as spune nu!Categoric!Si de ce?Pentru ca,asa cum am spus"SPERANTA MOARE ULTIMA"Oricine ar astepta stiind ca e posibil ca intr-o zi sa se produca un miracol,chiar daca probabilitatea este de 1%!
Suntem oameni,nu trebuie sa judecam,fiecare gandeste diferit,suntem diferiti prin natura fiintei noastre!
Iubirea mai presus de toate!
Dar.........
Apoi am citit un articol

"Stire:
SUA:un bebelus de opt luni a suferit cu succes un transplant de cinci organe

Un bebelus de opt luni care sufera de o boala gastro-intestinala rara a suferit cu succes un transplant de cinci organe in SUA. Medicii afirma ca micutul este gata pentru urmatoarea etapa: sa invete sa manance, informeaza Associated Press. Elijah Moulton se simte bine dupa ce a primit un ficat, un intestin subtire, un pancreas, un colon si un stomac in cadrul unei interventii chirurgicale de sapte ore efectuate la data de 10 iulie in spitalul pentru copii Morgan Stanley din New York, au declarat medicii sai. Copilul s-a nascut cu atrezie intestinala totala, o malformatie a intregului sistem gastro-intestinal care il impiedica sa manance. Vineri, in cadrul unei conferinte de presa, doctorul Mercedes Martinez a declarat ca bebelusul va fi probabil transferat luni intr-un centru de reeducare, unde, in decurs de sase saptamani, va invata sa manance. Transferul lui a fost amanat cateva zile din cauza dificultatilor pe care le avea in respiratie. Respingerea organelor si infectia sunt principalele complicatii la care este expus copilul timp de sase pana la zece saptamani dupa operatie, a adaugat medicul. Chirurgul sef, doctorul Dominique Jan, a efectuat in 1991 primul transplant intestinal reusit din lume, noteaza sursa citata."
Deaceea alegerea e lucrul cel mai greu pe care il are de facut un om!
Nu stii cum trebuie sa procedezi,cum ar fi corect!Eu....nu stiu ce sa mai cred!Poate daca o sa fiu pusa intr-o situatie ca aceasta(ma rog sa nu se intample)atunci o sa stiu ce trebuie sa aleg!
Alegerea e personala!

Eeeeeeeee?

Ahaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaam!Fara intrebari!

UNTITLED!

Am revenit pe aici!
Stiu ca am neglijat blogul in ultima perioada,scuzele mele!Nici nu aveam de gand sa scriu,rusinica...stiu,dar zilele astea,mmmm,de Craciun,verisorul meu cel drag mi-a atras atentia ca nu imi mai fac treaba cum trebuie pe aici.Eu am luat-o in serios si am decis sa incep sa postez din nou!
Nu am un subiect anume deaceea o sa va mai spun despre mine si ale mele!
Veste proasta,am inceput scoala,veste buna,luam vacanta pe 31!Hihihihihiiiii!
A fost frumos de Craciun si de Anul Nou!Le-am petrecut in familie,ultimul eveniment cu verisorii,aham,super!Da,am baut sampanie,fara alcool,bineinteles!Si nu am pus nici un gram pe mine dupa sarbatori,asta e de bine!
Sunt FERICITA,motive am destule!Mai am trei luni si o sa am 18 ani!Libertate si responsabilitate....cred ca o sa ma impac bine cu amundoua!Am luat 10 in teza la mate,eeeeiiiiiii!!!!!!!!!!Sunt nervoasa ca nu imi deschid astia nici acum abonamentul,nu mi-am platit factura,lenea asta,am asteptat sa incep scoala,sa am un motiv ca sa ajung la CEC!
Mi-am facut abonament la sala de fitness,daaaaaaaaa,ma apuc sa imi fac cativa muschi si sa mai slabesc vreo 5 kg,trebuie sa te adaptezi la societatea in care traiesti!Am o "profa zuzu zuzu" la romana si o noua colega de banca!
Cam atat!
Revin cu lucruri mai serioase!

Viata de indragostit!

Da,m-am indragostit!
Se tot spune ca e atat de bine sa iubesti si sa fii iubit da pentru mine nu e chiar asa!Trebuie sa investesti timp,mult timp.Si mai vine si cate "o pana"in relatie si atunci iti aduci aminte de toate lucrurile mai putin placute petrecute intre voi.Nu vorbesc de o problema reala ci....ai senzatia ca ceva nu merge.Poate cu doua zile in urma erati cei mai fericiti,va iubeati,radeati impreuna,,,,etc si apoi urmeaza o pauza cand nu stii ce sa crezi.Simti ca treci intr-o alta lume,te simti atat de departat de persoana iubita de parca nu ai cunoscut-o niciodata.Asta traiesc eu in clipa de fata.Nu stiu ce sa cred,cum sa reactionez,ce sa spun,cum sa ma port.Ma chinuie problema asta si vreau sa ii gasesc o rezolvare....
Sau,poate e mai bine sa las timpul sa decida ce se va intampla!

Miss Craciunita!

Inca putin si vine Craciunul.....vacanta dar,inainte de toate, balul "MISS CRACIUNITA".Am fost hotarata de la inceput sa nu ma implic.Am atatea pe cap ca nu le pot duce....vicepresedinte in consiliul consultativ ale elevilor,reprezentant ARACIP,fac parte din redactia revistei scolii,am un caz de binefacere,igiena in scoala,avocatul elevilor.........or mai fi da nu imi aduc aminte.Cum spuneam,m-am hotarat sa stau in banca mea.

Vineri dimineata,adormita fiind(ca de fiecare data,pot sa fac orice,orice,numai sa nu ma trezesc de dimineata)la ora de religie ma intreaba Irina"Dana,vrei sa prezinti balul?" Am spus un "da" rapid,fara sa fiu constienta de raspunsul meu.Dupa 30 de secunde ma trezesc,imi dau seama de ce am spus si sar"am spus da?"hi hi hi....faptul era consumat!
Suna palpitant,ca tot ceea ce e nou.Un sentiment nou care ma gadila si nu stiu cum sa reactionez,ma las purtata de val sau ma trezesc?Sunt optimista,trebuie sa ma descurc,sa fiu buna la toate si sa nu neglijez niciuna!

PS:abia astept sa imi cumpar rochia si sa fiu pe scena...

A Game,here we say"leapsa",in English i have no idea!

1. Where is your cell phone? On the table or in my bag.
2.Where is your sighnificant other?At work,home.
3.Your hair colour?Brown.
4.Your mother?In the bathroom.
5.Your father?I don't know...zuzu zuzu.
6.Your favorite thing?hmmmm,school,one of my friends.
7.Your dream last night?Jesus,no idea.
8.Your dream/goal?School+house+car.
9.The room you're in?Bedroom.
10.Your hobby?Running,reading,biking...etc.
11.Your fear?getting health insurance:D.
12.Where do you want to be in 6 years?In Bucharest or Paris or Roma or Londra...somewhere.
13.Where were you last night?Sleeping,of course!
14.What you're not.Able to be cheated.
15.One of your wish-list items?Phone
16.Where you grew-up?Galati,Romania with grampa...yeeeeeeeeeeeeeesssssssssss!
17.The last thing you ate?Apple.
18.What are you wearing.Pijamas.
19.Your TV?Hmmm,Samsung...
20.Your pet?One of my kittens.
21.Your computer?Hp,not so nice now,it was few months ago.I want a new one.
22.Your mood?Calm,a little sad,tired.
23.Missing someone?I can say yes!
24.Your car?I don't have one.
25.Something you're not wearing?......Like..?
26.Your favorite store?I think....Kaufland,Metro,Practiker....and i do not have a favorite store.
27.Your summer?Wooooo,Beach,France,mountains.
28.Love someone?Of course,my parents,my friends,my cats(hi hi hi).
29.Your favorite color?Blue.
30.When is the last time you laughed?Few minutes ago when i received this game.
31.Last time you cried?Last week,at school when i sow a documentary about abortion.

Mami,vreau sa-ti vad chipul!

"Hello tuturor,am numai 19 saptamani si deja stiu sa sug degetelul.E atat de bine in burtica mamei,simt ca ma iubeste,seara chiar vorbeste cu mine si deja am un nume.Cel mai mult as vrea sa ii vad chipul si sa ii multumesc ca mi-a oferit posibilitatea sa traiesc si dragostea sa."

Azi ma tot gandeam ce sa scriu pe blog si in acelasi timp imi spuneam sa scriu despre lucruri frumoase,fara melancolie si tristete.Dar,am vazut un filmulet care m-a emotionat pana la lacrimi.....avortul.O sa incerc sa nu ma implic atat de mult emotional si sa scriu un articol detasat....pe cat posibil.

In primul rand sa vorbim despre fat si parinti.De multe ori avem inclinatia sa vorbim doar despre mama,de ce sunt exclusi barbatii?Doar pentru simplu fapt ca nu poarta sarcina?Responsabilitatea este aceaiasi pentru amundoi.

Sa ne imaginam o situatie....

Ai 18 ani,esti la liceu,o viata intreaga inainte,ai fost violata si ramai insarcinata.

Stii ca in joc e realizarea vietii tale si suflarea de viata a copilului tau.Ce faci?Care dintre acestea atarna mai mult,care e mai importanta?

Poate sunt situatii in viata de care nici nu vrei sa auzi sau care iti provoaca fiorii numai cand auzi discutandu-se despre acel lucru.

Cat despre barbati,m-am saturat de atitudinea de "peirde-vara"pe care o adopta sau,mai degraba,indiferenta.Nu generalizez,poate sunt si exceptii,foarte putine insa.

Fatul......

Pentru mine e deja un bebelus.

Pana la 10 saptamani este numit embrion dupa care incepe sa se distinga conturul unui bebelus.

Spre sfarsitul primului trimestru de sarcina....are aproape toate organele definitivate.La inceput are pielea rosie-transparenta si arata ca un mic extraterestru.

De ce recurg femeile la avort?Eu cred ca e vorba de un singur lucru:"responsabilitatea".Ne e frica sau,pur si simplu,nu vrem sa avem o indatorire in plus.Nu stiu care e sentimentul pe care il are o mama atunci cand e insarcinata,nu stiu care e sentimentul care il are o mama fata de copil ceea ce stiu e ca ma trec fiorii gandindu-ma la momentele in care voi fi(daca voi fi)mamica.Si nu e teama,este bucurie,ne simtim mai speciale decat toti ceilalti.Nu as vrea sa discut despre chinurile prin care trece copilul la un avort ci,doar sa spun ca,pruncul isi striga mama si cere ajutor chiar daca vocea lui nu ajunge pana la urechile ei.Eu sper sa ajunga la suflet....

Si sa inchei articolul pe un ton vesel si amuzant postez aceasta poza...

"Piciorusele mele sunt cat degetul tau cel mic,manuta mea e cat jumatatea degetului tau dar tu poti sa imi dai sansa de a creste la fel ca tine."