Mi-e dor de....

Astazi vorbeam cu o verisoara foarte draga mie si ii transmiteam unele simtaminte pe care le traiesc la intensitate maxima dar despre care,de cele mai multe ori,refuz sa vorbesc.Am ajuns la concluzia ca urasc sa fiu singura,imi e dor de cineva,nu de cineva anume...mi-e dor de cineva care imi spune ca sunt frumoasa chiar si atunci cand am fata de gasca,de cineva ca imi citeste poezii in parc chiar daca afara sunt -15 grade,de cineva care imi compune cele mai dragute versuri chiar daca sunt pentru ceilalti pare cele mai stangace,imi e dor sa ne intindem pe iarba din parc chiar daca este uda,sa radem pana dimineata,sa ma sune la 3 dimineata si sa imi spuna ca ii e dor de mine,mi-e dor de o bataie cu perne in doi,sa ne urcam in tren si sa plecam din oras chiar si pentru o zi,sa mergem la patinuar chiar daca risc sa imi rup picioarele,sa primesc cele mai dragute si sincere mesaje,sa imi impleteasca codite chiar daca nu se pricepe,sa ma sarute pe frunte,pe varful nasului,vreau o cina romantica,un sarut pasional si un "te iubesc"....cam atat vreau,putin,nu?

Milioane de zambete!

In fiecare dimineata plec la facultate,inchid usa,imi cad cheile pe jos,ma aplec sa le iau si apoi ma intreb"oare am inchis?",cobor scarile si inspir prima gura de aer proaspata si rece care ma revigoreaza si imi produce un fior incontrolabil,privesc cele cateva masini care roiesc si care par a-mi fura particulele minuscule ale universului meu perfect,ma trezesc,sunt in realitate si constat ca orasul asta e patetic,din toate punctele de vedere...vad numai fete mohorate,imbratranite de grijile zilnice,nici un zambet,nici o grimasa care sa reflecte fericirea,ma indrept spre statia de maxi taxi cu aceeasi imagine in minte care ma conduce inapoi la visul de noapte,acolo unde toate lucrurile sunt perfecte,unde nu trebuie sa mai speli vase,nici sa gatesti,nici sa te gandesti ca mai ai nevoie de **** lei pentru a-ti cumpara carti...ce penibil suna....



Peste toate astea...sunt fericita,simt in mine flacara bucuriei,imi folosesc simtul umorului chiar si atunci cand ar trebui sa fiu trista sau sa plang,par o ciudata,insa,in acest fel ma protejez.



Seara asta a fost una placuta,o am pe bubu(ce m-as face fara ea?!?!).Am fost la restaurantul nostru "preferat",cel mai aproape de amundoua si am ras,chiar am ras,ne-am adus aminte de tate prostiile savarsite,de pe la varsta de 3 ani pana in prezent,o oaza de liniste in vacarmul secolului 21!



Sunt sadica,cred ca trebuie sa imi fac un iubit,hmmm,ma mai gandesc,mai bine dorm!

Ooooo,yeah!!!

Ma simt bine,ma simt chiar foarte bine,extraordinar,exceptional si lista continua!Vreti sa va impartasesc reteta"fericirii fara limite"?Pai,nu o sa va satisfac curiozitatea,nu dintr-un egoism exagerat ci pentru ca nu exista,daca ar fi fost sunt sigura ca acum eram in bucatarie gatind "fericire" ca sa v-o vand voua,sa fac bani pentru atlasul de anatomie dar,deh,nu sunt o afacerista de top.

Azi am avut Lp la biochimie cu o doamna profesoara pe care eu o ador si pe care as asculta-o ore in sir fara chiar si sa clipesc(exagerez un pic);am baut nitzica apa cu pipeta,haha,avea un gust ciudat si la sfarsitul orei am primit "bulinutza",eiiiiiii!!!Seara am ajuns pe la sala,aerobic,o alta antrenoare foarte draguta care mi-a epuizat toate depozitele de apa,saruri minerale si vreo 200 de grame de grasime.

Azi toata ziua am simtit lipsa unei persoane foarte importanta,pe care pot spune,fara sa ma gandesc prea mult,ca o iubesc cu adevarat,singura pentru care chiar mi-as da viata,Azaria,nepotica mea,aparent atat de dulce si suava dar care ascunde in fiecare celula un enorm vulcan de energie si incapatanare(toti imi spun ca "are cui semana")Vara asta am fost bona de placere cam o luna si jumatate,cu bune si rele,frumoase si mai putin frumoase,am ajuns la concluzia ca este enorm de greu sa cresti un copil dar,in acelasi timp,obtii o satisfactie personala nemaipomenita.

Am facut baie in lapte pentru ca Azaria a considerat sticla cu laptic ca fiind un pistol cu apa,a trebuit sa spal olita "placut" mirositoare de cateva ori pe zi,sa citesc basme,sa spun o poveste inventata de 5-6 ori,sa fiu inundata cu pipi de bebe peste noapte,am vazut mii de incruntari si am auzit milioane de tipete si plansete dar toate astea le uiti intr-o clipa,atunci cand,un bebe de 3 ani iti spune sa ii intinzi mana si ti-o saruta,iti spune ca esti prietena ei si te strange in brate,oricat de "puternic" ai fi, ti se topesc picoarele.

Deja Elodie(Azaria, si nu vine de la Elodia) a invatat tehnicele manipularii,veneam din parc,intr-o oarecare zi de marti si era putin racita,primisem in prealabil indicatii stricte sa nu-i "administrez" inghetata, insa, domnisorica mea adoraaa inghetata si cum mergeam noi spre casa Azaria imi adreseaza inevitabila intrebare:"Imi iei o inghetata,te log?"...am incercat sa ii explic cat am putut eu mai bine,ca nu se poate.Dupa mai multe incercari mandretea mea de fata s-a suparat"Nu mai esti pletena mea daca nu imi iei inghetata,sa stii ca nici nu ma mai joc cu tine",ce dragut,am si uitat de cele intamplate si ne continuam drumul.Cand am ajuns in fata blocului,fetita mea imi zice"Tii minte ce ti-am zis pe dlum,nu mai sunt pletena cu tine daca nu imi iei inghetata,nici nu mai dolm cu tine,nu te mai ubesc,nu vlei tu mai bine sa melgem la Roxana sa luam in inghetata?"Ce credeti ca am facut.....?nu va raspund:D

Gata,e tarziu,fug la nani,va pup!

Viata de student!

"Daca ai carte,ai parte",asta stiu inca de la gradinita cand eram nevoita sa ma trezesc o data cu gainile,sa ma spal pe fata si pe dinti,nu aveam voie sa cartesc cand mama ma tragea de par sa imi faca renumitele codite,dresurile albe cu dungi care imi provocau tot timpul mancarimi si celebrele pamponase albe care mi se pareau atat de ridicole.....a expirat fraza asta si acum e nevoie de o rectificare!Dar,trebuie sa imi respect parintii si "pricipiile" asa ca am ales sa tin cont de zicala asta total eronata!
Si asa am ajuns la facultate....
Cum e viata de student...ar fi prematur sa fac o anumita afirmatie acum insa,toate povestile pe care le auzeam de la "cei mari" cum ca ar fi cea mai frumoasa perioada din viata oricarui tanar,petreceri pana dimineata,profesori care te trateaza cu respect si mai mult ca pe un prieten decat student....toata imi suna acum a fi niste aberatii.
Zilele astea,incercand sa ajung la un LP,ma abordeaza pe holul cladirii o persoana atat de "draga" mie incat nu se poate explica in cuvinte ci doar prin priviri."Vai,fata,ai ajuns si tu la facultate?Dar ai luat si tu bacul?"....(la dracu,l-am luat)...si urmeaza replica cheie care mi-a creat o profunda indispozitie psihica.."da,anul asta toti prostii au luat bacul"...WTF?!?!Am inceput ziua in forta,nimic de zis!
Viata de student e plictisitoare!
Tre sa fac mancare....